Profilaxia

Din cauza variaţiei antigenice a virusurilor gripale nu există un remediu unic şi eficace privind profilaxia gripei. De aceea, e necesar de a efectua un complex de măsuri profilactice îndreptate spre prevenirea îmbolnăvirii şi scăderea gravităţii bolii.

Complexul de masuri în prevenirea acestei maladii include măsuri specifice şi nespecifice.

Masurile nespecifice:

  • 1. Măsuri faţă de izvorul de infecţie
    depistare: epidemiologic, clinic, laborator.
    declarare şi raportare numerică: trimestrială; săptămînală sau zilnică în epidemii.
    izolare: 5-7 zile, la domiciliu – formele uşoare, cele grave se spitalizează.
  • 2. Masuri fata de caile de transmitere
    dezinfecţia continuă şi finală nu sînt necesare.
    sînt suficiente aerisirea şi curăţenia încăperilor.

Profilaxia specifică a gripei cuprinde:

  • 1. Vaccinarea antigripală.
    2. Chimioprofilaxia antigripală.

Vaccinarea antigripală este metoda cea mai efectivă pentru prevenirea infecţiei gripale şi a complicaţiilor severe care pot apărea.

În prezent, există 3 tipuri de vaccinuri antigripale:

  • I. Vaccinurile cu virus întreg inactivat sau atenuat (generaţia I)
    Aceste vaccinuri induc un bun răspuns imunologic, însă au o reactogenicitate ridicată şi de aceea nu pot fi folosite la copii. Vaccinurile respective au o serie de contraindicaţii, care limitează dur întrebuinţarea lor la persoanele cu risc sporit de complicaţii postgripale.

    II. Vaccinurile divizate/split (generaţia a II-a)
    Vaccinurile divizate/split conţin fragmente ale virusului, nu virus integru, incluzînd proteinele de suprafaţă şi alte componente virale.

    III. Vaccinurile subunitare (generatia a III-a)
    Vaccinurile subunitare conţin numai hemaglutinină şi neuraminidază, toate celelalte componente virale fiind îndepărtate. Datorită eficienţei sale înalte şi reactogenicităţii scăzute, se pot folosi la copii cu vîrsta de peste 6 luni.

Indicaţiile vaccinării antigripale:

  • Vaccinarea este recomandată tuturor persoanelor cu vîrsta peste 6 luni. Există, însă, categorii cărora, din considerentele stării de sănătate sau a altor condiţii, vaccinarea le este indicată cu prioritate. Acestea includ persoane cu risc sporit al complicaţiilor postgripale şi persoane în contact cu grupele cu risc sporit.

Persoane cu risc sporit a complicaţiilor postgripale:

  • toate persoanele în vîrstă de peste 65 de ani, indiferent de existenţa sau absenţa bolilor cronice.
  • persoane cu boli cardiovasculare sau pulmonare cronice (insuficienţă cardiacă).
  • persoane cu boli respiratorii cronice (astm bronşic, BPOC (boli pulmonare obstructive cronice).
  • persoane cu boli metabolice cronice (diabet).
  • persoane cu imunosupresie datorată bolii sau tratamentului.
  • pacienţii cu deficite imune congenitale sau dobîndite (inclusiv infecţia HIV).
  • femei gravide care în sezonul de gripă se va află în/peste săptămînă a 14 de sarcină.
  • copiii care necesită tratament cronic cu aspirină.

Vaccinul antigripal poate fi utilizat în timpul sarcinii deoarece el, conţinînd virus inactivat, nu are efect teratogen. La femeile gravide există un risc crescut al complicaţiilor, deoarece gripa poate duce la întreruperea prematură a sarcinii şi avort. Riscul de complicaţii creşte drastic (de 4 ori) în trimestrele 2 şi 3 de sarcină. Se recomandă vaccinarea antigripală a femeilor gravide care în sezonul de gripă se află în/peste săptămîna a 14-a de sarcină.

Persoanele in contact cu grupele cu risc sporit:

  • personalul medical şi alte tipuri de personal din spitale şi policlinici, instituţii de îngrijire.
  • membrii de familie al bolnavilor din grupele cu risc sporit.
  • pentru a preveni îmbolnăvirile cu gripă a nou-născuţilor şi copiilor în vîrstă de pînă la 6 luni, este deosebit de importantă imunizarea adulţilor care se găsesc în contact cu aceştia.

ALTE GRUPE de persoane pentru care este recomandată vaccinarea:

  • populaţia adultă activă, pentru prevenirea absenteismului de la locul de muncă.
  • orice persoană care doreşte să se protejeze de boală.
  • copiii şi tinerii care frecventează instituţiile de învăţămînt (preşcolarii, elevii, studenţii).
  • membrii colectivităţilor închise de copii şi bătrîni (creşe, case de copii sau bătrîni, secţii de boli cronice). Copiii pot fi vaccinaţi începînd cu vîrsta de 6 luni.
  • personalul medico-sanitar din transporturi, turism, poliţie, armată, comerţ, servicii publice ş.a.

Contraindicatii la vaccinarea antigripala cu vaccin gripal subunitar:

  • reacţii alergice serioase la administrarea anterioară de vaccinuri.
  • alergie la una dintre componentele vaccinului (de exemplu ovalbumină).
  • boala acută cu febră.

În cazul vaccinurilor cu viruşi vii atenuaţi sau inactivaţi, contraindicaţiile sînt mai numeroase, incluzînd:

  • afecţiunile acute.
  • alergie la ou (ovalbumina).
  • astm bronhic.
  • afecţiuni ale sistemului nervos.
  • afecţiuni cronice pulmonare şi ale căilor respiratorii superioare.
  • insuficienţă cardiovasculară.
  • afecţiuni renale.
  • afecţiuni ale sistemului endocrin.
  • afecţiuni sangvine.
  • sarcina.

Perioada optima de administrare a vaccinului pentru Emisfera Nordică este perioada lunilor septembrie – noiembrie, din următoarele considerente:

1. În Emisfera Nordică, epidemiile de gripă au loc, de obicei, între lunile noiembrie şi martie.
2. perioada de producere a anticorpilor este de 2-4 săptămîni de la vaccinare.
3. concentraţia de anticorpi începe să scadă după 6 luni de la vaccinare.

Dacă din anumite motive vaccinarea nu a fost făcută la timp, aceasta se poate face şi după începerea epidemiei de gripă. Este larg răspîndită părerea greşită că după începerea epidemiei vaccinarea este contraindicată. Acest lucru este valabil numai în cazul vaccinurilor antigripale cu virus atenuat. Vaccinurile cu virus inactivat pot fi administrate pe perioada epidemiei.

Chimioprofilaxia gripei

Din considerente, ca multe dintre medicamentele antivirale au un numar mare de contraindicaţii şi reacţii adverse profilaxia cu medicamente antivirale este indicată în următoarele cazuri:

  • pentru pacienţii din grupele cu risc şi cei care vin în contact cu aceştia, care nu au fost vaccinaţi pînă la momentul declanşării epidemiei.
  • pentru persoanele imunodeficitare care dau un răspuns imun insuficient la vaccinare. Acestor persoane le este indicată profilaxia cu preparate antivirale suplimentar la vaccinare.
  • pentru persoanele din grupele cu risc, alergici la ovalbumină.
  • atunci cînd există pericolul pandemiei, iar vaccinul nu este disponibil (în acest caz este indicată administrarea de inhibitori ai neuraminidazei).
  • în cazul în care tulpina vaccinului nu coincide cu cea epidemică (acesta este un eveniment extrem de rar).
  • pentru controlul epidemiei în comunităţi închise (instituţii de îngrijire).

Medicamentele folosite în profilaxia gripei

Amantadina şi rimantadina

  • Prima generaţie de antivirale (amantadin-1960, rimantadin-1980), reprezentînd inhibitori ai proteinei virale M2. Blocarea funcţiei canalului ionic duce la lipsirea virusului de posibilitatea de a se replica după invadarea celulei. Din diverse motive, nu sînt general acceptate pentru utilizare clinică. Sînt eficiente numai împotriva gripei A, dar nu şi a gripei B (care nu pot fi diferenţiate decît prin teste de laborator). Ambele medicamente au efecte adverse neurologice şi gastrointestinale, mai frecvent întîlnite după amantadină (14%), comparativ cu rimantadina (6%). Efectele adverse apar mai des la vârstnici, în cazul tratamentului preventiv de lungă durată şi la pacienţii cu insuficienţă renală. Pot apărea: vertij, insomnie, anxietate, scăderea capacităţii de concentrare şi mai rar delir, halucinaţii sau convulsii. Asigură protecţie în 50-100% din cazuri. Din considerentele efectelor adverse aceste preparate nu sînt acceptate pentru utilizarea clinică.

    În scop profilactic: 100 mg x 2/zi la pacienţii sub vîrsta de 65 de ani şi 100 mg x 1/zi pentru pacienţii în vîrstă de peste 65 de ani. Durata tra amentului este de 8-10 zile după un contact infectant.

Zanamivir şi oseltamivir

  • Noua generaţie de antivirale, inhibitori ai neuraminidazei. Aceste preparate inhibă neuraminidaza, atît pentru gripa de tip A, cît si B, nepermiţînd multiplicarea virusului după infectarea celulei. Astfel, ambele tipuri de virus sînt susceptibile. Reacţiile adverse sînt minime.

    Oseltamivir. Doza recomandată pentru adulţi în scop de prevenţie a gripei în urma unui contact cu o persoană infectată este de 75 mg o data pe zi, timp de 10 zile.

    Zanamivir. Doza recomandată pentru adulţi este de două inhalaţii (2 x 5 mg) o dată pe zi, în timpul perioadei de expunere.