Eu la serviciuTutunul şi sănătatea

Efectele consumului de tutun asupra sănătăţii sunt semnificative, depinzând de felul în care tutunul este consumat (fumat, aspirat, sau mestecat), precum şi de cantităţile utilizate. Principalele efecte ale fumatului de tutun (principala modalitate de consum) sunt mărirea riscului de cancer la plămâni şi de boli cardio-vasculare. Organizaţia mondială a sănătăţii a estimat în 2002 [1] că în ţările în curs de dezvoltare, 26% din decesele bărbaţilor şi 9% din decesele femeilor au la origine fumatul. În mod similar, în Statele Unite, Centrul pentru prevenirea şi controlul bolilor, descrie folosirea tutunului drept „cel mai important factor de risc, ce poate fi prevenit, asupra sănătăţii locuitorilor ţărilor în curs de dezvoltare – o importantă sursă a morţii premature de pe glob.”

Riscuri primare

S-a estimat că fumătorii trăiesc mai puţin cu 2,5până la 10 ani mai puţin decât nefumătorii. Aproape jumătate dintre bărbaţii care fumează vor muri din cauza unei boli cauzată de fumat.

Bolile cauzate de tutun omoară aproximativ 438 000 de mii de oameni anual în Statele Unite ale Americii, aproximativ 1 205 pe zi, ceea ce o face cea mai importantă cauză a a morţii care poate fi eliminată în Statele Unite. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a făcut o declaraţie publică prin care se afirmă că tutunul va ucide un miliard de oameni în acest secol.

Riscul cel mai important al consumului de tutun îl prezintă asupra sistemului cardiovascular, mai precis fumatul este unul dintre cei mai importanţi factori de declanşare a infarctul miocardic (atacul de cord), boli ale sistemului respirator, precum Chronic Obstructive Pulmonary Disease (COPD) şi emphysema, şi cancer, în special cancer la plămâni sau cancer la laringe sau gură. Înainte de primul război mondial, cancerul la plămâni era considerată o maladie foarte rară, cu care marea majoritate a doctorilor nu ar fi ajuns să o întâlnească în întreaga lor carieră. Odată cu popularizarea fumatului de tutun de după război, a apărut practic o epidemie de cancer la plămâni.

În prezent, dintre oamenii care au fumat la un moment dat orice formă de tutun, aproape unul din zece se va îmbolnăvi de cancer la plămâni. Unul din şase oameni care fumează tutun în mod curent, se va îmbolnăvi de cancer la plămâni. Pentru comparaţie, pentru nefumători, doar unul din 75 oameni se va îmbolnăvi de cancer la plămâni.

Dependenta de nicotina

Dupa ce se supune unui proces de recoltare si prelucrare, nicotina este un produs disponibil intr-un sistem foarte avantajos de distribuire, sub forma de tigari de foi, tigarete, tutun de mestecat sau de prizat.
Sir Francis Bacon este primul care evidentiaza, in secolul al XVI-lea, faptul ca nicotina creeaza dependenta.
Mult timp s-a banuit ca tutunul este un drog a carui folosire poate duce cu usurinta la aparitia exceselor si ca nicotina era substanta care le provoca. Controversa a ramas puternica pana foarte de curand.
Nicotina ajunge la creier mult mai rapid atunci cand este inhalata, decat atunci cand este administrata intravenos. Este foarte usor absorbita prin membranele subtiri ale cavitatii bucale si ale nasului, si este, de aceea la fel de eficienta cand este folosita sub forma de tutun masticabil sau priza.
Ca si in cazul morfinei si heroinei aparenta tolerare a substantei de catre organism duce la folosirea ei crescanda, “doza” ramanand apoi stabila pe o lunga perioada de timp.
Oprirea consumului drogului pe o scurta perioada de timp conduce la crearea unei stari de discomfort si la accentuarea dorintei de a-l consuma. Se abuzeaza adesea de droguri atunci cand nu este sesizata o dependenta fizica evidenta.
Oricum, multe droguri provoaca neplacere si discomfort in perioade de abstinenta, iar nicotina nu face exceptie. Studiile facute atat pe subiecti umani cat si pe animale au aratat ca efectul pe care il are nicotina asupra organismului este suficient pentru a determina un consum sustinut.
Aceasta nu inseamna ca trebuie ignorata importanta factorilor de ordin cultural si social. Ceea ce conteaza cu adevarat este faptul ca efectele pe care le produce, fac din nicotina o substanta ideala pentru a produce dependenta si a conduce la excese, mai ales daca avem in vedere faptul ca este atat de usor de procurat.
Tot in urma studiilor s-a constatat ca fumatul este o actiune in urma careia fumatorul devine dependent de drogul numit nicotina.

Efectele nicotinei asupra organismului

Cand nicotina este inhalata in plamani, fluxul sangvin arterial preia aceasta substanta si o transporta catre creier intr-un interval de zece secunde.
Atat in cazul femeilor cat si al barbatilor, raspandirea tuturor afectiunilor respiratorii cronice (bronsita, astm, afectiuni respiratorii) este strans legata de nivelul fumatului.

Este un fapt cert ca fumatul poate afecta anumite aspecte ale sexualitatii femeiesti. Fumatul a mai mult de o jumatate de pachet de tigari pe zi este asociat cu un numar ridicat de cazuri de infertilitate si sterilitate.
Ciclul menstrual neregulat are o cota ridicata printre fumatoare, numarul potential de ani fertili este redus, iar menopauza se produce mai devreme.
Aproximativ 129.000 de oameni mor in fiecare an din cauza cancerului provocat de fumat. Numarul de cazuri de femei bolnave de cancer pulmonar este mult crescut de cand si numarul fumatoarelor este in crestere.
Fumatul este, de asemenea, cauza principala in aparitia cancerului laringian, al gurii si al esofagului. Contribuie la aparitia cancerului vezicii urinare, a pancreasului si a rinichilor. Fumatul tigarilor sau a pipei este adesea implicat in cancerul pulmonar, al gurii si esofagian.
Bolile pulmonare cronice se situeaza pe locul al cincilea in ierarhia cauzelor cazurilor de deces din Statele Unite. In anul 1980, 55.000 au murit din cauza afectiunilor pulmonare.
Mai mult de sapte milioane de americani sufera in acest moment de bronsita cronica, si aproape trei milioane de enfizem pulmonar. Afectiunile coronariene ale inimii reprezinta motivul principal al deceselor in Statele Unite, detinand o cota de 750.000 decese pe an.
Fumatul este unul dintre cei trei factori de risc major in afectiunile coronariene ale inimii, celelalte doua fiind tensiunea ridicata si colesterolul marit.
Dintre toate sursele generatoare de boli sau moarte in Statele Unite ale Americii, fumatul este prima care trebuie oprita.
Copiii nascuti de catre mame fumatoare cantaresc in medie cu 300 de grame mai putin decat cei ai unei nefumatoare. Acest fapt este unul foarte important, deoarece greutatea la nastere este determinanta pentru evolutia ulterioara a copilului. Se pare ca aceasta scadere a greutatii este legata de cantitatea mai mica de oxigen pe care o primeste fatul intrauterin.
Un alt efect este acela al maririi posibilitatilor de avort spontan. De fapt, acest risc este dublu in cazul fumatoarelor.
Exista, de asemenea, o mare varietate de complicatii posibile in timpul sarcinii si al travaliului, risc de hemoragii si de declansare prematura a nasterii.
De asemenea, exista o legatura certa intre fumat si cazurile de moarte infantila.

Copiii nascuti din mame fumatoare se pot dezvolta mult mai incet, sunt predispusi disfunctiilor cerebrale, pot avea o dezvoltare psihica dizarmornica si o inteligenta submedie.
Fumatul este, in plus, un important factor de risc pentru stari de mare agitatie la copii.
Faptul ca nu se iau din timp masuri pentru protejarea copilului este un factor de risc pe care mama si-l asuma, iar responsabilitatea acesteia este, cu certitudine, ridicata. Chiar daca fumatul nu duce neaparat la malformatii ale fatului/copilului, este un factor de risc ce poate fi evitat si responsabilitatea mamei este, intr-adevar, mare.

Tutunul se obtine prin uscarea plantei „Nocotiana tabacum” si are o compozitie chimica complexa la care se adauga produsele de combustie existente in fumul de tigara.
Componentele fumului de tigara sunt in numar foarte mare si cele mai multe dintre ele sunt cancerigene( cadmiu, acetona, acid cianhidric, arsenic, etc). astfel, riscul de a face cancer pulmonar la fumator, este de zece ori mai mare decat la nefumator.
Efectele negative pe termen scurt in urme inspirarii fumului de tigara sunt: cresterea ritmului inimii, cresterea tensiunii arteriale, lezarea mucoaselor cavitatii bucale, ingalbenirea dintilor ,iritarea naso-faringelui si a laringelui, aparitia tusei, scaderea rezistentei la infectii respiratorii a organismului ,iritarea ochilor
Pe termen lung, efectele negative sunt mult mai grave: apare sindromul respirator al fumatorului cu tuse, expectoratie, respiratie greoaie dureri toracice; bronhopneumopatii, bronsite cronice, boli cardiovasculare, boli digestive, cancer al cavitatii bucale, al esofagului, laringelui, vezicii urinare; cancer pulmonar si alte forme de cancer ,etc.Tinerii care fumeaza incep sa o faca deseori inainte de a implini varsta de 16 ani datorita mediului familial sau sub presiunea anturajului. Inainte da a lua o decizie in privinta fumatului, tinerii trebuie sa reflecteze asupra telurilor lor in viata , astfel ei vor putea sa reziste presiunilor exterioare.

 Ce este fumatul pasiv ?

Fumatul pasiv consta în inhalarea fumului de tigara al celor din jur. Fumul de tigara al fumatorilor viciaza mediul înconjurator. Doar 15 % din fumul de tigara este inhalat de cel care fumeaza, restul de 85% îl poti inhala chiar tu!
Fumul este in in mare parte ‘secundar’, provenit de la varful ars al tigarii, dar este si si o parte ‘principal’ de la fumul expirat de fumatori. Ambele tipuri de fum contin particule mici de gudron impreuna nu nicotina si o gama larga de vapori si gaze precum monoxidul de carbon, amoniac, cianura de hidrogen si acrolein.
Atat fumul ‘principal’ cat si cel ‘secundar’ contin de asemenea substante care in teste de laborator au cauzat cancerul. 

Cand inspiri din fumul de tigara inhalezi substante toxice, ce pot fi gasite in insecticide, explozivi si detergenti pentru pardoseli !

Fumul de tigara contine particule fine si gaze, peste 4000 de substante chimice; multe dintre ele sunt daunatoare sanatatii, cel putin 60 dintre ele sunt cunoscute ca putând cauza cancer. Gazele includ: monoxidul de carbon si gaze otravitoare.
Stiai ca expunerea la fumul de mâna a doua:

  • Creste riscul de deces prin boli cardiace cu 30%
  • Creste riscul de cancer pulmonar si provoaca circa 40.000 de decese / an în SUA
  • Agraveaza astmul alergic si alergiile respiratorii
  • Ce contine fumul de tigara ?Fumul de tigara contine peste 4.000 de substante chimice diferite, din care peste 300 sunt toxice pentru om nicotina, arsenic, radon, cianuri, fenol, DDT, azbest, benzen, monoxid de carbon, formaldehida, etc.) si alte 43 sunt cancerigene. Cei mai toxici compusi sunt nicotina, gudroanele si monoxidul de carbon.
  • Nicotina stimuleaza inima prin eliberarea de catecolamine care cresc tensiunea arteriala, frecventa cardiaca si nevoia de oxigen a inimii. De asemenea, nicotina stimuleaza sistemul nervos, legându-se de receptorii colinergici centrali dupa numai 7 secunde de la inhalare. Aceasta activeaza caile neuro-umorale si duce la eliberarea de hormoni si neurotransmitatori. Asa se explica efectele euforice si instalarea dependentei de nicotina.

Gudroanele din fumul de tigara sunt cancerigene.

Monoxidul de carbon scade capacitatea de transport a oxigenului si favorizeaza aparitia aterosclerozei. S-a estimat ca fumarea unei singure tigari scurteaza viata cu 7 minute, iar fumarea unui pachet de tigari pe zi scurteaza viata cu 140 minute/zi, 51.100 minute/an sau 35,5 zile/an. Aceasta înseamna ca anii fumatorilor au mai putin de 11 luni! Potrivit celor mai recente studii, rata mortalitatii în rândul fumatorilor este de 2-3 ori mai mare decât la nefumatori la toate grupele de vârsta. Aceasta înseamna ca jumatate dintre fumatori vor deceda în cele din urma ca rezultat al fumatului. Daca tendintele actuale legate de fumat vor persista, aproximativ 500 de milioane de persoane aflate astazi în viata, adica cca. 9% din populatia globului, va deceda ca urmare a folosirii tutunului. Aproximativ jumatate din decesele legate de fumat se produc între 35-69 ani, ceea ce face din fumat cea mai importanta cauza de moarte prematura în tarile civilizate. Multi din cei care mor din cauza fumatului nu fumeaza multe tigari pe zi, dar majoritatea fumeaza din adolescenta. Fumatorii trecuti de 30 de ani sufera de 5 ori mai multe infarcte miocardice decât nefumatorii. De fapt infarctul miocardic este principala modalitate prin care fumatul ucide tinerii. se estimeaza ca fumatul este responsabil de aproximativ 75% din infarctele care apar la fumatorii cu vârsta sub 50 de ani. Dar efectele fumatului nu se opresc aici. Fumatul cauzeaza cca. 30% din decesele prin cancer. În medie, aproximativ 90-95% din decesele prin cancer pulmonar la barbati si 70-75% la femei se datoreaza fumatului. Fumatul provoaca si alte forme de cancer: de trahee, bronhii, laringe, cavitate bucala, buze, limba, gura, faringe, esofag, pancreas, vezica urinara, rinichi, stomac si col uterin.

Ce contine o tigara ?

 

Tutunul are un continut complex. Daca majoritatea fumatorilor cunosc faptul ca tutunul contine nicotina, putini stiu faptul ca tutunul mai contine alte aproximativ 4000 de substante chimice daunatoare, dintre care peste 40 sunt cancerigene. Continutul în nicotina si alte substante depinde de varietatea de tutun, conditiile si metodele de cultura, precum si de pozitia pe planta a frunzelor recoltate (frunzele de la baza plantei contin în general mai putina nicotina). Din aceste motive exista variatii destul de mari ale continutului diferitelor tipuri de tigari de pe piata. De exemplu, continutul de nicotina poate varia între 0,1 si 1,3 mg/tigareta. Fermentarea (etapa importanta în procesul de prelucrare a tutunului) tinde sa reduca continutul de nicotina si sa creasca continutul altor substante toxice. Prelucrarea frunzelor de tutun cuprinde în general trei etape: uscarea la aer, îmbatrânirea (conservarea timp de 1 sau mai multi ani) si fermentarea.

Toxicitatea tutunului si fumului de tigara.

La prima vedere, identificarea celor peste 4000 de substante chimice din fumul de tutun pare o sarcina insurmontabila. Cercetarile intensive si progresele înregistrate în toxicologie si carcinogeneza din ultimii ani au permis izolarea compusilor cu cea mai crescuta activitate toxica. Dintre toti acestia, monoxidul de carbon si nicotina sunt agentii toxici majori ai fumului de tigara. Dar exista multi altii: oxizi de azot, cianuri, amoniac precum si aldehide volatile. Hemoglobina din sângele uman are o afinitate de 210 ori mai mare pentru monoxidul de carbon decât pentru oxigen. Aceasta face ca inhalarea fumului de tigara sa diminueze capacitatea de transport a oxigenului de catre sânge. Monoxidul de carbon este fixat de hemoglobina sub forma de carboxihemoglobina, a carei concentratie în sângele fumatorilor atinge 8-9% (fata de 0,5% la nefumatori).

Cancerul cailor respiratorii la fumatori este precipitat adesea de compusii cu efect toxic asupra cililor din mucoasele respiratorii, care produc aparitia metaplaziei. Substantele cu cel mai puternic efect toxic ciliar sunt formaldehida, dioxidul de sulf, acroleina si hidrogen cianidul, dar exista zeci de alti compusi care au asemenea efect. Efectul cancerigen si toxicitatea genetica constituie un alt aspect important. Gudroanele din fumul de tigara exercita puternice efecte mutagene asupra AND-ului din nucleele celulelor tractului respirator. În ultimele doua decenii a devenit limpede faptul ca fumul de tigara contine puternici factori cancerigeni. Dintre cele peste 43 de substante cancerigene, cele mai de temut sunt benzopirenul, N-nitrosaminele, aldehidele, clorura de vinil, hidrocarburile aromatice (benzenul, fenolii, etc.), etilen-oxidul, arseniu, poloniu, cadmiu, crom, etc.

Tigara, inamicul numarul 1 al sistemului imunitar

Fumatul reprezinta unul dintre factorii de risc pentru dezvoltarea afectiunileor cardiovasculare – atac de inima, atac vascular cerebral, afectiuni vasculare periferice. Afectiunile vasculare periferice implica o serie de conditii ce afecteaza vasele de sange din jurul inimii; de obicei se inregistreaza blocaje arteriale – de exemplu, in picior, un blocaj arterial poate conduce la instalarea gangrenei.

Un procent de 40% dintre fumatori mor din cauza afectiunilor cardiovasculare ce sunt agravate de nicotina; atacurile de cord survin, in special, in randul tinerilor fumatori.
Fumul de tigara contine peste 4700 de compusi chimici dintre care 60 sunt cancerigeni. Fumatul este responsabil pentru mai mult de 85% dintre cazurile de cancer pulmonar, fiind de asemenea asociat cu alte forme de cancer: cancer al gurii, faringelui, laringelui, esofagului, stomacului, pancreasului, colului uterin, rinichilor si colonului. In urma studiilor s-a descoperit ca tutunul este asociat inclusiv cu leucemia.
El mareste riscurile confruntari cu afectiunile cardiovasculare – accidentul cardiovascular cerebral, afectiunile vasculare periferice, anevrismul aortic. Multe componente ale tigarii au fost caracterizate ca „agenti citotoxici” – care au efect toxic asupra celulelor – ce irita aparatul respirator, avand ca rezultat marirea secretiei de mucus bronsic.
Fumatul unei tigari a fost divizat de catre cercetatori in doua categorii:

Fumat Principal – FP (mainstream smoke – MS) si Fumat secundar – FS (Sidestream smoke – SM). Fumatul principal se refera la fumul ce este tras in plamani in timpul fumatului. Fumatul secundar desemneaza fumul ce rezulta din arderea tigarii intre doua fumuri.
Compozitiile chimice ale celor doua tipuri de fum sunt aproximativ calitativ similare din moment ce ambele rezulta din arderea tigarii, insa exista o diferenta semnificativa din punct de vedere cantitativ.
Temperatura la care se formeaza FP este cu mult mai mare decat cea care se fomeaza la FS. Rezultatul consta in faptul ca FS contine o cantitate mai insemnata de compusi organici chimici decat FP. Multe studii au incercat indirect sa demonstreze ca FS este mult mai toxic decat FP.
Chiar daca nu este posibil sa examinam toti compusii si efectele lor toxice, raportul de mai jos se focalizeaza pe componentele cancerigene principale care se regasesc in tigara.

Compusi cancerigeni

  • hidrocarburi aromatice policiclice;
  • compusi N-nitroamine;
  • amine aromatice;
  • urme metalice (Cadmiu, Nichel, Arsenic, Poloniu-210).

Tigara si sistemul circulator

  • Tutunul contine peste 4000 de chimicale, cele mai multe dintre ele daunand organismului;
  • Nicotina determina marirea presiunii sanguine, inima fiind nevoita sa lucreze mai mult si mai greu. Monoxidul de carbon produce accelerarea batailor de inima pentru ca inlocuieste oxigenul din sange.
  • Gudronul dintr-o tigara contine sute de chimicale care cauzeaza cancerul.
  • Fumatul determina blocarea arterelor – lucru ce conduce la producerea atacurilor de cord, a accidentelor vasculare cerebrale si a afectiunilor vasculare periferice. Inima devine suprasolicitata, cantitatea de oxigen se reduce, cheagurile se formeaza pe peretii vaselor sanguine, marindu-se riscul de potentiale schimbari fatale in bataile inimii.
  • Comparativ cu nefumatorii, fumatorii au un risc de 70% mai mare de confruntare cu o afectiune coronariana mortala.

Factorii de risc ai tigarii

Afla cu ce anume te confrunti, daca fumezi:

  • riscul accidentelor vaculare cerebrale se maresc de la 2 la 6 ori mai mult;
  • daca iei anticonceptionale si fumezi sporeste si riscul de a prezenta in viitorul apropiat o afectiune cardiovasculara;
  • riscul atacurilor de cord se mareste de trei ori mai mult;
  • se accentueaza, de 5 ori mai mult, si posibilitatea de a suferi din cauza afectiunilor arteriale periferice, afectiuni ce conduc la gangrena.

Ce se intampla cu fumatorii pasivi?

  • Nefumatorii, care traiesc cu fumatorii, sunt predispusi sa sufere un accident vascular cerebral;
  • Nonfumatorii copii pot suferi din cauza bronsitei, pneumoniei, astmului.

Tinerii si tigarile

Fumatul reprezinta un obicei care „se ia” de pe bancile liceului:

  • 80% dintre fumatorii „novice” sunt studentii si adolescentii;
  • Exista mai multi factori care determina o persoana sa se apuce de fumat din timpul scolii: o slaba incredere in sine; parerea gresita conform careia fumatul reprezinta ceva pozitiv; modalitatea de a fi acceptat intr-un anumit grup de prieteni; parinti fumatori; posibilitatea de a cumpara tigari de oriunde.
  • Tinerii se lasa de fumat din cauza prietenilor, pretului pachetului de tigari, reactiei parintilor, gustului tigarii.

Beneficiile renuntarii la fumat

  • Riscurile dezvoltarii afectiunilor cardiovasculare se diminueaza foarte mult, dupa numai un an de incetare a fumatului;
  • In decurs de 2-6 ani, riscul dezvoltarii afectiunilor coronariene devine similar cu acela prezentat de un nefumator;
  • Pe langa beneficiile sanatoase, intreruperea acestui viciu are si beneficii financiare; daca fumezi zilnic un pachet de 20 de tigari de 40.000 lei si te lasi economisesti pe an aproximativ 15 milioane de lei.

Efectele nocive ale fumatului Intr-o tigara sunt continute 43 de substante chimice care cauzeaza cancerul, desi exista zvonuri precum ca nicotina nu este cancerigena indemnand fumatorii sa isi continuie acest obicei. Aceasta dependenta este toxica si letala in doze mari. Cand isi iau doza de nicotina fumatorii inhaleaza alte patru mii de substante chimice. Multe dintre aceste componente sunt active chimic si produc schimbari negative asupra corpului.

Tigarile contin substante chimice periculoase:

Gudronul
Gudronul este un termen general pentru mai multe particule ce rezulta din fumul de tigara. Particulele contin substante chimice printre care oxizi de nitrogen, dioxid de carbon si monoxid de carbon. Gudronul e maro si are gust neplacut, pateaza dintii, unghiile si tesuturile de plaman. Gudronul contine benzpiren, o hidrocarbura puternic cancerigena.

Monoxidul de carbon
Monoxidul de carbon este un gaz inodor fatal in doze mari pentru ca ia locul oxigenului din sange. Fiecare celula de sange contine o proteina complexa numita hemoglobina; moleculele de oxigen sunt trasportate prin corp lipite de sau agatate de proteine. Monoxidul de carbon se leaga de mai mult de hemoglobina decat de oxigen. Aceasta inseamna ca inima unui fumator trebuie sa munceasca mai mult pentru oxigenarea creierului, a inimii, a muschilor si a altor organe vitale.

Oxizi de nitrogen
Experimentele pe animale au aratat ca oxizii de nitrogen afecteaza plamanii. Se crede ca oxizii de nitrogen sunt niste substante chimice particulare in tutun care cauzeaza boala de plamani si efizem.

Cianura de hidrogen
Plamanii au niste perisori (cili) care ajuta la „curatarea” plamanilor prin indepartarea substantelor straine care ajung acolo. Cianura de hidrogen impiedica derularea procesului de curatare a plamanilor in sensul ca substantele otravitoare ale fumului de tigara raman in plamani.

Amoniac
Amoniacul este o substanta chimica foarte puternica gasita in produsele de curatat, se foloseste pentru conservarea organelor umane de la morga, care este de asemenea nociv pentru plamani.

Metale
Fumul de tigara contine metale periculoase printre care: arsenic, cadmiu si plumb. Multe din aceste metale sunt cancerigene.

Compusi radioactivi
Fumul de tigara contine compusi radioactivi care sunt cancerigeni.

Sistemul respirator

Efectele fumatului asupra sistemului respirator includ:
– iritatia traheei si a laringelui
– reduce functionarea plamanilor si cauzeaza insuficienta respiratorie datorita umflarii si limitarii areajului plamanilor
– cauzeaza mucozitate excesiva in pasajele plamanilor
– incapacitatea plamanilor de a curata si elimina substantele otravitoare se transforma in iritatii ale plamanilor

Sistemul circulator

Efectele fumului de tigara asupra sistemului circulator includ:
– cresterea tensiunii arteriale si rata batailor inimii
– strangerea vaselor de sange rezultand o scadere a temperaturii corpului
– mai putin sange oxigenat in corp
– sange aglutinant care este predispus la coagulare
– vatamarea liniilor arteriale contribuind la artroscleroza (depuneri de grasime pe peretii arteriali)
– cresterea riscului de infarct datorita blocajelor in circulatia sangelui

Sistemul imunitar

Efectele fumatului asupra sistemului imunitar sunt:
– sistemul imunitar nu mai fuctioneaza bine
– persoanele fumatoare sunt mai expuse la infectii
– procesul de vindecare a organismului este mai lung

Sistemul muscular si osos

Efectule fumatului asupra sistemului muscular si osos includ:
– reducerea circulatiei sangelui in zona extremitatilor (degetele mainilor si picioarelor)
– incordarea muschilor
– reducerea masei osoase

Alte efecte ale fumatului asupra corpului

Alte efecte ale fumului de tigara asupra corpului includ:
– iritarea si inflamarea stomacului si a intestinelor
– cresterea riscului de sangerari gastrointestinale
– reducerea simturilor tactile si gustative
– aparitia ridurilor premature
– risc ridicat de orbire si pierdere a parului
– gingivita


Efectele fumatului asupra fetusilor includ:

– cresterea riscului de avort spontan, nastere prematura sau nasterea copilului mort
– risc mare in aparitia problemelor de dezvoltare ca deficit de atentie si hiperactivitate
– un tata fumator poate sa afecteze fetusul chiar daca mama nu este fumatoare, ea este expusa la fumat pasiv; daca mama copilului fumeaza si in timpul primului an de viata copilul risca sa aiba infectii la urechi, boli respiratorii precum astm, sindromul mortii subite si cancer ca Leucemia limfatica cronica (LLC)

Boli cauzate de fumatul de durata

Un fumator inrait este expus unui risc mare de aparitie a bolilor letale incluzand:
– toate tipurile de cancer precum cancerul de plamani, de gura, de nas, de gat, pancreas, leucemie, de rinichi, penial, de col uterin, de veriza urinara, de colon
– boli de plamani precum bronsite cronice, boli pulmonare cronice si efizem
– boala arteriala coronariana, boli de inima si atacuri de inima
– ulcer al sistemului digestiv
– osteoporoza
– circulatie peririferica slaba care poate duce la amputari

Lucruri ce trebuie memorate

Mai mult de patru mii de substante chimice din fumul de tigara sunt substante chimice active si determina schimbari fatale in corpul omenesc.
Cele mai nocive substante din fumul de tigara sunt gudronul, monoxidul de carbon, oxidul de nitrogen, cianura de hidrogen, metalele, amoniacul si compusii radioactivi.

Dumneavoastra alegeti!

  PROGRAMUL „FUMATUL SI CANCERUL”

Fumatul este o problema a lumii moderne si anual produce mai multe victime decat SIDA, alcoolul, abuzul de droguri, accidentele de circulatie, crimele, tentativele de suicid, incendiile fiind astfel una dintre primele cauze de deces ce pot fi prevenite. Fumatul constituie un factor de risc in aparitia mai multor tipuri de cancer: laringian, oro-faringian, de limba, pulmonar, esofagian, gastric, de vezica urinara, de piele, precum si a afectiunilor cardio-vasculare si complicatiilor sarcinii. Dependenta de tutun este o stare cronica care necesita interventii repetate si actualmente exista cateva tratamente eficiente care pot ajuta la obtinerea unei abstinente pe termen lung sau chiar permanente. Statistic cancerul reprezinta atit оn lume, cit si оn tara noastra a doua cauza de deces dupa bolile cardiovasculare. Cancerul pulmonar este cel mai frecvent neoplasm datorat fumatului, constituind prima cauza de mortalitate prin cancer in lume (17% din neoplasmele la barbati si 12% la femei). Daca incidenta neoplasmului pulmonar a scazut la barbati cu 4.4%, la femei a crescut cu 6.2% in SUA, unde in ultimii 20 de ani numarul supravietuitorilor a crescut la 14%. In ciuda acestor date statistice nefavorabile, ultimele succese in tehnicile de diagnostic molecular (folosite in elucidarea fazei preclinice a bolii) si in imbunatatirea posibilitatilor terapeutice ofera o speranta pentru un pronostic mai bun.In Rominia se constata aceeasi tendinta existena pe plan mondial, оn plus cu o accentuare a obiceiului de a fuma оn rвndul tinerilor si chiar a minorilor. Datorita ignorantei si lipsei de educatie sanitara оn tara noastra diagnosticul bolii se realizeaza оn stadii avansate, cind tratamentul ramine adesea numai paliativ si extrem de costisitor atit pentru societate, cit si pentru individ. Instituirea unor campanii agresive оmpotriva fumatului, campanii care sa se adreseze tuturor segmentelor populationale dar mai ales copiilor (invatamint prescolar, scolar, liceal dar si universitar) intens mediatizat ar reprezenta un prim pas оn cadrul unui program national anti-fumat. Screeningul realizat оn cadrul unui program activ s-a dovedit a fi mult mai eficient decit cel spontan, mai ales acolo unde educatia sanitara este deficitara. Numai un program organizat poate fi evaluat corect, atвt оn ceea ce priveste eficienta depistarii dar si оn ceea ce priveste raportul cost-beneficiu. De asemenea, un program activ permite abordari diferentiate in functie de grupele de vвrsta, de gradul de risc, de rezultatele primelor teste. Totusi pentru cancerul bronho-pulmonar screeningul nu este eficient. Eficient este initierea unui program privind controlul, prevenirea fumatului si afectiunilor bronho-pulmonare determinate de acesta, puternic mediatizat, care sa se adreseze in special grupelor de populatie cu risc si fumatorilor.

 fum